Joseph Lister – promotorul antisepsiei in chirurgie
Joseph Lister (1827-1912) – chirurg şi om de ştiinţă englez, fondatorul chirurgiei antiseptice. În cinstea lui Joseph Lister a fost numit genul de bacterii Listeria, inclusiv speciile patogene umane Listeria monocytogenes.
Joseph Lister a început să studieze medicina la vîrsta de 17 ani la Universitatea din Londra. El era pasionat de chirurgie și bacteriologie. În timp ce lucra la spital, el a început să se gîndească de ce fracturile deschise ale oaselor se vindecă mai greu și mai rău decît cele închise.
Fracturile deschise duceau deseori la gangrenă și moartea pacientului, în timp ce fracturile închise nu aveau aceste complicații.
Lister a atras atenție recentelor cercetări ale lui Pasteur în domeniul fermentării și putrefacției. Pasteur susținea că aceste fenomene sunt cauzate de bacterii care sunt întotdeauna în aer. Lister a decis să folosească acidul carbolic (fenol), ale cărui proprietate de împiedicare a putrefacției era bine cunoscută deja pe atunci. Chiar dacă se toarnă o soluție slabă de fenol pe impurități, se poate înlătura mirosul neplăcut (“miasmele”).
Pe această bază, Lister a concluzionat că fenolul ucide bacteriile. Și cînd el s-a convins că fenolul accelerează formarea escarei, el, fără ezitare, a decis să-l încerce pentru protecția rănilor de după intervenții chirurgicale de la infectarea cu bacterii.
Trebuie de menționat însă că farmacistul francez Lemaire deja utiliza bandajele înmuiate în acid carbolic înainte de Lister. Pe lîngă plasturile îmbibate cu fenol, Lister a introdus practica de depozitare a instrumentelor chirurgicale într-o soluție de fenol, și după exemplul lui Semmelweis urma strict regula:
să se spele pe mîini foarte bine înainte de fiecare intervenție chirurgicală.
Metoda lui Lister a adus rezultate excelente: rănile se vindecau mai repede, iar complicațiile erau mult mai rare.
În 1871, Lister, pentru protejarea cîmpului chirurgical de bacterii, a folosit pulverizatoare de mînă, cu care era pulverizată o soluție slabă de acid carbolic, astfel încît în timpul intervenției mîinile chirurgului, instrumentele sale și întreaga zonă din jurul rănii erau acoperite cu mici picături de soluție.
Metoda de pulverizare propusă de Lister a cunoscut nu numai susţinători, dar şi adversari. Cu toate acestea, însăși Lister în curînd a renunțat la pulverizare. Sa dovedit că ceața carbolică generată de pulverizatoare irită țesutul rănii, împiedică chirurgul să vadă bine zona chirurgicală. În plus, contactul continuu a fenolului cu mîinile chirurgului provoacă leziuni cutanate grave pe mîini.
În ciuda acestui fapt, Lister este considerat fondatoriul antisepsiei în chirurgiei. Urmînd exemplul lui, medicii au început să folosească alte antiseptice, cum ar fi iodul sau clorură de mercur.
Sursa: MedClub.org.MD
© La copierea şi publicarea textului integral pe alte pagini web, link către sursă obligatoriu.
