Abarognozia – definitie
Abarognozie [din greaca a = absență, baros = greutate, gnōsis = cunoaștere] – o afecțiune neurologică caracterizată prin pierderea capacității de estimare a greutății obiectelor ținute în mîină, sau de diferențiere a obiectelor de diferite greutăți. Când simțurile primare sunt intacte, este cauzată de o leziune a lobului parietal contralateral.
Abarognosis [a = priv., baros = weight, gnōsis = knowledge] – loss of ability to appreciate the weight of objects held in the hand, or to differentiate objects of different weights. When the primary senses are intact, abarognosis is caused by a lesion of the contralateral parietal lobe.