Cum deosebesti imaginea CT de IRM
Obiectivul meu, în acest articol, nu este să vă plictisesc cu detalii inutile, ci mai degrabă să vă ofer o modalitate rapidă, simplă și practică de a înțelege cum să diferențiezi o imagine CT de o imagine IRM.
Tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sunt investigații paraclinice de înaltă performanță, fiind folosite în diagnosticul diferitor patologii. Cu toate că ambele tehnici au diferite principii de funcționare și generează imagini diferite, atât imaginea CT, cât și imaginea IRM reprezintă un tablou alb-negru cu multiple nuanțe de gri. Din acest motiv unii studenți la medicină și chiar medici-rezidenți întâmpină dificultăți în recunoașterea acestor imagini.
Cum să diferențiezi o imagine CT de o imagine IRM?
Pentru aceasta trebuie să știm să diferențiem 3 componente importante:
- țesutul adipos (subcutanat);
- lichidul (lichidul cefalo-rahidian (LCR), bila din vezicula biliară, urina din vezica urinară);
- țesutul osos compact.
Scopul nostru este să depistăm aceste 3 componente descrise mai sus, iar in funcție de nuanța de alb sau negru, să recunoaștem dacă avem în față o imagine CT sau IRM.
Algoritmul după care diferențiem CT-ul de IRM-ul:
Mai întâi de toate evidențiem țesutul adipos subcutanat. Dacă acesta are nuanță albă sau gri-deschis, atunci sigur avem în față o imagine IRM. Grăsimea este întotdeauna hipodensă (adică neagră) pe CT, dar în același timp poate fi in hiposemnal (adică negru) pe unele secvențe IRM, de ex. pe secvențele de supresie a grăsimii).
Dacă aceasta are nuanță de negru sau gri-închis, atunci evidențiem următorul component – lichidul (dacă investigăm craniu – atunci LCR, abdomenul – bila din vezicula biliară, pelvisul – urina din vezica urinară). Dacă acesta are nuanță albă sau gri-deschis, atunci sigur avem în față o imagine IRM. Lichidul ca și grăsimea este întotdeauna hipodensă pe CT, și în același timp poate fi în hiposemnal pe unele secvențe IRM, de ex. secvențele T1 sau FLAIR.
Dacă aceasta are nuanță de negru sau gri-închis, atunci evidențiem ultimul component – țesutul osos compact, care spre deosebire de țesutul osos spongios este întotdeauna în hiposemnal (negru) pe o imagine IRM. Țesutul osos compact este întotdeauna hiperdens (alb) pe o imagine CT.
N.B. Analiza filmului poate începe cu oricare din cele 3 componente descrise anterior, adică puteți începe cu analiza țesutului osos compact sau lichidului. Însă, în opinia mea, țesutul adipos subcutanat se identifică cel mai ușor și rapid pe orice imagine CT sau IRM, spre deosebire de țesutul osos compact sau lichidul, care pot lipsi pe o anumită secțiune.
Acum să trecem la practică:
CT sau IRM?
Răspunsul corect: IRM (țesut adipos – gri-deschis, pe când LCR si țesutul osos compact – negru).
Răspunsul corect: CT (țesut adipos, LCR – negru, pe când țesutul osos compact – alb).
Răspunsul corect: IRM (țesut adipos, LCR – alb, pe când țesutul osos compact – negru).
Răspunsul corect: IRM (LCR, bila – alb, pe când țesutul adipos – negru).
Răspunsul corect: CT (țesut adipos – negru, bila – gri-închis, pe când țesutul osos compact – alb).
ATENȚIE: observați substanță de contrast RX-pozitivă (adică albă) administrată per os la nivelul stomacului; masa mobilă pe care este așezat pacientul este la fel RX-pozitivă și vizibilă doar la examenul CT.
Răspunsul corect: IRM (țesut adipos – alb, pe când țesutul osos compact – negru).
Răspunsul corect: IRM (țesutul adipos, țesutul osos compact – negru). ATENȚIE: nu confundați cartilajul, care este pe sectiunea dată in hipersemnal (adică alb), cu țesutul osos compact.
Răspunsul corect: CT (țesutul adipos – negru, urina – gri-închis, țesutul osos compact – alb). Observați substanță de contrast RX-pozitivă administrată per os la nivelul intestinului.
